Gustari pentru cei mici in sezonul rece

Cand vine iarna, gustarile pentru cei mici trebuie sa fie atat diversificate, cat si gustoase, dar mai ales sanatoase. Gama de gustari care ii incanta pe micuti si in acelasi timp ii mentine sanatosi este destul de vasta.Gustarile in anotimpul rece pot include mai multe tipuri de alimente, astfel incat sa se asigure necesarul de proteine, fructe si carbohidrati din meniul piticului.

FRUCTE - iarna, gustarea micutului poate sa contina banane, portocale, pere, piersici, grapefruit sau struguri negri. Daca nu ii plac crude, poti recurge la sucul de fructe, numai ca in locul celui racoritor de vara, poti sa prepari unul cald, specific pentru sezon. De pilda, un mar taiat cubulete si pus in tigaie cu apa poate deveni o bautura senzationala pentru o zi friguroasa. Biscuiti cu fructe sau cereale cu fructe ofera o alternativa mai sanatoasa la placinta cu fructe.

BAUTURI CALDE - cacao cu lapte pare sa fie bautura miraculoasa pe timp de iarna. Te incalzeste si iti da o buna dispozitie, in plus poti sa ii pui cat zahar vrei, de preferat cat mai putin. Pentru a evita formarea cocoloaselor in cana, poti sa amesteci de la inceput praful de cacao si zaharul. Pentru o bautura mai complexa, poti apela la un blender, in care sa adaugi un iaurt, afine si capsuni peste lapte si cereale.

TOPPING - o felie de paine prospat prajita poate fi asezonata cu un topping din sos de paste si branza rasa pentru o versiune rapida de pizza. Alta varianta este o felie de rosie cu masline sau un covrig umplut cu dulceata ori simplu.

SUPE - copiii nu se prea dau in vant dupa supe, insa poti sa transformi lichidul cald si hranitor intr-o gustarea buna si sanatoasa. O cana cu supa de legume si taitei il pot inviora pe cel mic, mai ales cand afara este frig si el vine de la joaca. Legumele de sezon pe care le poti folosi in supa includ conopida, cartofii, mazarea sau broccoli.

Sursa:www.mami.ro

Alimente indicate in dieta cardiacilor

In cazul va confruntati cu probleme cardiace si trebuie sa tineti un regim alimentar, mai jos va propun citeva sfaturi legate de alimentele indicate in genul acesta de regim.

Lactate: laptele smantanit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele batut, branza slaba de vaca, zerul.
Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vanatul (caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita) fiert in apa, fript la gratar, arsol sau perisoare dietetice.
Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nici o restrictie (in spume, sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul fiert moale fiind admis doar o data, de doua ori pe saptamana.
Painea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham, in cantitate redusa 100-200 gr, prajita sau veche de 1-2 zile (nu foarte proaspata sau calda).
Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima; acestea se vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote – in oala sub presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca salata, soteuri, pireuri sau fierte a la grec. Se vor exclude din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile, ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea.
Supe, ciorbe, borsuri: vor fi permise numai cele de legume – limpezi, supele-creme sau cele cu carne slaba (peste), degresate, limpezi sau cu perisoare dietetice.
Grasimi: acestea vor fi reduse la minimum, fiind permise in salate si mancaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul de porumb, de soia, de floarea- soarelui, margarina)
Condimente: se reduc la cele aromate
Fructe: vor fi indicate, mai ales cele cu un continut redus de grasimi si glucide ca: mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine, coacaze, cirese, piersici.
Bauturi: acestea constau in apa consumata dupa sete (chiar la hipertensivi cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace in sodiu, ceaiuri, sucuri de fructe sau de legume. Daca sucurile de fructe sau legume pot fi consumate intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi bauta la sfirsitul mesei pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu deranja astfel digestia. Cafeaua naturala sau in amestec cu nautul poate fi uneori permisa celor care sunt obisnuiti, la fel ca si consumarea unor cantitati reduse de alcool (vin sec, un pahar la o masa, de 2-3 ori pe saptamana).
Aperitivele sunt preparatele culinare ce se servesc la inceputul mesei pentru a stimula apetitul.Cardiacul va alege dintre gustari pe acelea la a caror pregatire nu este absolut necesara prezenta substantelor bogate in colesterol (ou, unt, smantana, viscere) care pot fi omise sau inlocuite (substituite) fara repercusiuni asupra gustului.
Garniturile se prepara din legume fierte in apa sau inabusite in apa si ulei. Piureurile se bat cu putin lapte fierbinte si margarina.
Salatele, prin continutul mare invitamine si saruri minerale, acestea nu trebuie sa lipseasca de la masa cardiacului, cel putin odata pe zi si, de la masa obezului de 3-4 ori pe zi. Legumele se asorteaza cu untdelemn, lamiie, otet din fructe sau iaurt.
Sufleurile se prepara cu foarte putin timp ininte de servirea mesei, cu adaos de sos alb, branza rasa etc.Sufleurile pot fi pregatite aproape din orice fel de legume (conopida, spanac, dovlecei, fasole verde, mazare, varza, andive, rosii, cartofi, vinete) sau din amestec de legume fierte, pasate, introduse in cuptor.Albusul batut spuma, impreuna cu patrunjelul si margarina, sporesc continutul in vitamine, dau un plus de savoare si un aspect agreabil sufleurilor.
Dulciurile se recomanda a fi folosite cu prudenta, eventual indulcite cu zaharina. Se recomanda compoturile, cremele de fructe, gelatinele, prajituri cu fructe, salate de fructe.
Carnea la masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugand in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata, impiedica faramitarea pestelui.Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm, gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfarsit, numai dupa ce carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a fript pe o parte.Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la inceput pentru carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.
Sosurile sunt preparatele culinar fluide (usor viscoase) alcatuite dintr-o grasime si diverse adaosuri ca: bulionul de carne, de legume, gelul de amidon (faina), bulionul sau sucul de rosii, mustar, condimente.Grasimea indicata cardiacului este cea vegetala -uleiul de soia, uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, de floarea-soarelui, de masline – acestea asigurand un aport important de acizi grasi polinesaturati – esentiali pentru organism si avand rol echilibrat in metabolismul lipidelor.Margarinele sunt grasimi mixte (grasimialimentare si uleiuri vegetale) la care se adauga lapte, galbenus de ou, caroten, vitamina A+D ; au o valoare calorica ridicata 750 cal la 100 g.Rantasul – neigienic – rezultat prin prajirea fainii in grasime incinsa (care cel mai adesea contine si ceapa prajita), confera o savoare deosebita preparatelor culinar, foarte apreciata pentru consumatori, dar in acelasi timp foarte daunatoare pentru sanatate, datorita compusilor formati din degradarea termica a grasimii.
Supele (ciorbele, cremele) sunt preparatele culinare, caracterizate prin continutul relativ mare de lichid, ce se servesc la inceputul mesei, cu scopul de a deschide apetitul. Valoarea lor nutritiva depinde de calitatea si cantitatea materiilor prime folosite (carne, legume, zarzavaturi) si de modul de prelucrare.Ciorba, elementul esential al pranzului, in unele zone ale tarii este supa acrita cu zeama de corcoduse verzi, zeama de varza, suc de lamaie, rosii, macris. Cand acrirea se face cu bors, ciorba este cunoscuta sub numele de bors (de legume sau carne).Borsul este usor asimilabil, gustos si nutritiv, inviorand meniul cardiacului, uneori monoton. Este foarte indicat pentru bolnavii de insuficienta cardiaca si gastrita hipoacida precum si pentru cei denutriti stimulandu-le pofta de mancare.

Sursa:http://www.retete-culinare.net

Propunere carte - "Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărţii"

Citind Dilema Veche am dat peste descrierea unei carti care pot sa zic mi-a stirnit interesul. Cartea despre care vorbesc apartine scriitoarei Ioana Costa, Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărţii, Editura Humanitas, 2011.

De un deceniu încoace se vorbeşte în toată lumea despre iminenta dispariţie a cărţii pe hîrtie, iar editurile româneşti au început şi ele să scoată, de vreo doi ani, cărţi în format electronic. E destul de greu de anticipat ce amploare va lua fenomenul de transferare a cărţii pe acest al patrulea suport din istoria ei, dar putem afla aproape totul, inclusiv prin contribuţia filologului clasic Ioana Costa, despre începuturile cărţii şi evoluţia primelor sale formate. Eseul de faţă, avînd la bază probabil un curs universitar, spune, de fapt, povestea cu totul fascinantă, plină de mister şi de hazard, a apariţiei cărţii şi a literaturii antice, în trei capitole care se ocupă, rînd pe rînd, de constituirea şi transmiterea textelor prin ruloul de papirus şi codexul de pergament, apoi şi de păstrarea lor în bibliotecile antice şi în universităţile medievale.

Cartea Ioanei Costa este un ghid util şi o introducere exactă (chiar dacă didactică şi scrisă într-un limbaj tehnic) în istoria antică a cărţii. N-o recomand doar studenţilor filologi, dar mai ales celor care nu (mai) găsesc plăcere şi interes în ideea cărţii pe alt format decît cel electronic. Adevărata poveste a cărţii, plină de mister şi semnificaţie, aici se află.

Sursa:www.dilemaveche.ro

Care este locul tau printre cei 7 miliarde de oameni?

BBC News a creat o pagina speciala de internet care le permite utilizatorilor sa afle unde le este locul in "istoria vietii pe pamant". Prin introducerea datei de nastere, fiecare utilizator poate sa vada al catelea om in viata a fost cand a venit pe lume, dar si a cata persoana este de cand a inceput... istoria.

Portalul a fost realizat cu putin inainte ca populatia Terrei sa atinga cifra de 7 miliarde. Pagina afiseaza si un grafic al evolutiei populatiei pe pamant, contorul raportandu-se la o cifra de 500 de milioane de locuitori, incepand din anul 1500.

Totodata utilizatorii pot afla care este tara cu cel mai rapid ritm de crestere a populatiei sau cate persoane se nasc la fiecare ora in lume.

Potrivit site-ului, Romania are 21.464.841 de locuitori. La fiecare ora se nasc 25 de romani si mor 29.

Daca sunteti curiosi intrati pe acest site : http://www.bbc.co.uk/news/world-15391515

Sursa:www.emaramures.ro

Coronita de Craciun din popcorn

O alta decoratiune de Craciun draguta si clasica sunt coronitele facute din tot felul de materiale si pe care putem sa le atirnam prin casa. Azi am sa va propun o coronita facuta din popcorn.

Materiale necesare:

o farfurie de carton mare

foarfeca

popcorn

ata de pescuit sau dentara / ac

panglica rosie

Cum procedam:

Se taie mijlocul farfuriei. Un capat al atei se leaga de farfurie, iar celalalt se trece prin ac. Floricele de porumb se insira pe ata apoi se infasura in jurul farfuriei pian cind este acoperita si nu se mai vede deloc farfuria (s-ar putea sa fiti nevoiti sa infasurati de mai multe ori pentru o acoperire completa). Capatul de ata ramas se leaga si el de farfurie astfel incit sa nu fie vizibil.

La final legam panglica de coronita



Sursa:http://www.marthastewart.com/

Vine Craciunul

Acum ca se apropie Craciunul am sa va propun citeva idei, sfaturi pentru decorarea casei. Cu toate ca decoratiunile din magazine sunt foarte frumoase, unele sunt insa si foarte scumpe, dar cu putina imaginatie si citeva unelte se pot confetiona decoratiuni frumoase pe care le puteti pune in casa sau de ce nu sa le faceti cadou.

Am sa incep ceva usor pentru bradul de Craciun.



Stelute din panglica :

Aveti nevoie de :

- panglica de diferite culori si diferite printuri ( dintr-o textura mai tare)
- lipici (de preferat un lipici pentru textile)

Cum procedam :
Panglica se inodeaza astfel incit sa se faca un nod mare si plat.Repetati acest procedeu de 5 ori astfel incat nodurile sa fie aproape unu de celalalt.
Dupa ce ati terminat de facut nodurile, capatul ramas se lipeste de capatul de la inceputul sirului. Se leaga cu ata subtire si se pune in brad.
Nu stiu daca am fost destul de explicita insa am sa postez si niste poze ajutatoare.


Sursa: http://www.marthastewart.com/how-to/ribbon-star-ornaments#slide_5

10 căi pentru a controla senzaţia de foame

Supele te vor ajuta să îţi umpli stomacul şi să îţi controlezi apetitul, fiind mai puţin probabil să mănânci în exces la masa următoare. Într-unul dintre studii, participanţilor li s-a dat fie mâncare solidă, fie supă, cu acelaşi număr de calorii. Când au mâncat supă, oamenii au spus că s-au simţit mai sătui pentru mai mult timp. Cercetătorii au descoperit şi că participanţii la studiu care au primit supă au mâncat mai puţin la următoarea masă.

Mănâncă inteligent gustări. Cu cât eşti mai flămând înainte de masă, îţi va trebui mai mult timp să-ţi astâmperi foamea. Aşadar, cu alte cuvinte, cu cât eşti mai flămând, cu atât ai nevoie să mănânci mai mult până să te simţi sătul. Cea mai bună cale ca să eviţi
să fii prea flămând este să mănânci la 3-4 ore – trei mese mici cu câteva gustări sănătoase între ele sunt perfecte. Gustările bogate în proteine (cum ar fi un iaurt sau un ou fiert) sau cele bogate în fibre (cum ar fi biscuiţi din ovăz sau humus cu crudităţi) sunt cele mai
bune alegeri care te pot face să te simţi sătul mai mult timp.

Proteinele. Mănâncă mai degrabă porţii mai mari de alimente bogate în proteine, cum ar fi carne slabă, peşte, scoici, ouă şi lactate mai puţin grase.

Închide televizorul! Dacă îţi este distrasă atenţia la masă, este posibil să ratezi semnalele „sunt sătul“ pe care stomacul le trimite creierului când ai mâncat destul. Un studiu publicat în „American Journal of Clinical Nutrition“ a scos la iveală faptul că oamenii care ascultau un serial poliţist în timp ce erau la masă au mâncat cu 13% mai multe calorii decât atunci când nu au fost distraşi.

Satură-te cu fibre. Unul dintre motivele pentru care dieta bazată pe planul F a avut atâta succes a fost că alimentele bogate în fibre sunt mai săţioase. Alege pâine din făină integrală, precum şi orezul sălbatic şi paste integrale în locul celor albe. Încearcă să adaugi fasole şi legume cu păstăi la salate, tocăniţe şi supe.

Alege alimente care necesită timp şi efort pentru a le mânca. Nu te poţi grăbi când mănânci porumb de pe ştiulete, o salată crocantă sau peşte cu oase şi vei fi forţat să mănânci mai încet, ceea ce te va ajuta să te simţi sătul mai repede.

Mănâncă mai multe fructe şi legume. Cantitatea mare de apă conţinută de acestea te va ajuta să te simţi sătul.

Bea înainte să mănânci. Încearcă să bei un pahar mare cu suc de legume sau cu apă acidulată, cu zece minute înainte să te aşezi la masă.

Nu te grăbi. Lăsă pe masă cuţitul şi furculiţa între îmbucături. Mestecă bine mâncarea înainte de a lua o nouă gură şi concentrează-te asupra a ceea ce mănânci – toate aceste lucruri te ajută să încetineşti ritmul în care mănânci. Când mănânci încet, te vei simţi sătul mai repede.

Mănâncă un măr înainte de fiecare masă. Într-un studiu din Washington, 346 de oameni au măncat un măr cu 20 de minute înainte de fiecare masă. Fără să fie făcută nicio altă schimbare în dieta lor, participanţii au pierdut în medie 9,5kg în doar trei luni. Participanţii la studiu au mâncat mai puţin la masa ulterioară. Cercetătorii au tras concluzia că merele au dus la apariţia unui sentiment de saţietate.


Sursa:www.goodfood.ro