In cazul va confruntati cu probleme cardiace si trebuie sa tineti un regim alimentar, mai jos va propun citeva sfaturi legate de alimentele indicate in genul acesta de regim. Lactate: laptele smantanit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele batut, branza slaba de vaca, zerul.
Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vanatul (caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita) fiert in apa, fript la gratar, arsol sau perisoare dietetice.
Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nici o restrictie (in spume, sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul fiert moale fiind admis doar o data, de doua ori pe saptamana.
Painea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham, in cantitate redusa 100-200 gr, prajita sau veche de 1-2 zile (nu foarte proaspata sau calda).
Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima; acestea se vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote – in oala sub presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca salata, soteuri, pireuri sau fierte a la grec. Se vor exclude din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile, ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea.
Supe, ciorbe, borsuri: vor fi permise numai cele de legume – limpezi, supele-creme sau cele cu carne slaba (peste), degresate, limpezi sau cu perisoare dietetice.
Grasimi: acestea vor fi reduse la minimum, fiind permise in salate si mancaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul de porumb, de soia, de floarea- soarelui, margarina)
Condimente: se reduc la cele aromate
Fructe: vor fi indicate, mai ales cele cu un continut redus de grasimi si glucide ca: mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine, coacaze, cirese, piersici.
Bauturi: acestea constau in apa consumata dupa sete (chiar la hipertensivi cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace in sodiu, ceaiuri, sucuri de fructe sau de legume. Daca sucurile de fructe sau legume pot fi consumate intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi bauta la sfirsitul mesei pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu deranja astfel digestia. Cafeaua naturala sau in amestec cu nautul poate fi uneori permisa celor care sunt obisnuiti, la fel ca si consumarea unor cantitati reduse de alcool (vin sec, un pahar la o masa, de 2-3 ori pe saptamana).
Aperitivele sunt preparatele culinare ce se servesc la inceputul mesei pentru a stimula apetitul.Cardiacul va alege dintre gustari pe acelea la a caror pregatire nu este absolut necesara prezenta substantelor bogate in colesterol (ou, unt, smantana, viscere) care pot fi omise sau inlocuite (substituite) fara repercusiuni asupra gustului.
Garniturile se prepara din legume fierte in apa sau inabusite in apa si ulei. Piureurile se bat cu putin lapte fierbinte si margarina.
Salatele, prin continutul mare invitamine si saruri minerale, acestea nu trebuie sa lipseasca de la masa cardiacului, cel putin odata pe zi si, de la masa obezului de 3-4 ori pe zi. Legumele se asorteaza cu untdelemn, lamiie, otet din fructe sau iaurt.
Sufleurile se prepara cu foarte putin timp ininte de servirea mesei, cu adaos de sos alb, branza rasa etc.Sufleurile pot fi pregatite aproape din orice fel de legume (conopida, spanac, dovlecei, fasole verde, mazare, varza, andive, rosii, cartofi, vinete) sau din amestec de legume fierte, pasate, introduse in cuptor.Albusul batut spuma, impreuna cu patrunjelul si margarina, sporesc continutul in vitamine, dau un plus de savoare si un aspect agreabil sufleurilor.
Dulciurile se recomanda a fi folosite cu prudenta, eventual indulcite cu zaharina. Se recomanda compoturile, cremele de fructe, gelatinele, prajituri cu fructe, salate de fructe.
Carnea la masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugand in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata, impiedica faramitarea pestelui.Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm, gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfarsit, numai dupa ce carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a fript pe o parte.Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la inceput pentru carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.
Sosurile sunt preparatele culinar fluide (usor viscoase) alcatuite dintr-o grasime si diverse adaosuri ca: bulionul de carne, de legume, gelul de amidon (faina), bulionul sau sucul de rosii, mustar, condimente.Grasimea indicata cardiacului este cea vegetala -uleiul de soia, uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, de floarea-soarelui, de masline – acestea asigurand un aport important de acizi grasi polinesaturati – esentiali pentru organism si avand rol echilibrat in metabolismul lipidelor.Margarinele sunt grasimi mixte (grasimialimentare si uleiuri vegetale) la care se adauga lapte, galbenus de ou, caroten, vitamina A+D ; au o valoare calorica ridicata 750 cal la 100 g.Rantasul – neigienic – rezultat prin prajirea fainii in grasime incinsa (care cel mai adesea contine si ceapa prajita), confera o savoare deosebita preparatelor culinar, foarte apreciata pentru consumatori, dar in acelasi timp foarte daunatoare pentru sanatate, datorita compusilor formati din degradarea termica a grasimii.
Supele (ciorbele, cremele) sunt preparatele culinare, caracterizate prin continutul relativ mare de lichid, ce se servesc la inceputul mesei, cu scopul de a deschide apetitul. Valoarea lor nutritiva depinde de calitatea si cantitatea materiilor prime folosite (carne, legume, zarzavaturi) si de modul de prelucrare.Ciorba, elementul esential al pranzului, in unele zone ale tarii este supa acrita cu zeama de corcoduse verzi, zeama de varza, suc de lamaie, rosii, macris. Cand acrirea se face cu bors, ciorba este cunoscuta sub numele de bors (de legume sau carne).Borsul este usor asimilabil, gustos si nutritiv, inviorand meniul cardiacului, uneori monoton. Este foarte indicat pentru bolnavii de insuficienta cardiaca si gastrita hipoacida precum si pentru cei denutriti stimulandu-le pofta de mancare.
Sursa:http://www.retete-culinare.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu