Legenda lui Mos Craciun
Peste tot in lume, oamenii sarbatoresc Craciunul. Aceasta sarbatoare sfanta are loc de mai bine de 2000 de ani, cu propriile traditii sau cu altele, imprumutate. Multe dintre acestea au aparut insa cu mult inainte de nasterea lui Isus.
Craciunul se serbeaza de mai bine de 4000 de ani, cu multe secole in inaintea nasterii lui Isus Cristos. Cele 12 zile ale Craciunului, aprinderea luminarilor, oferirea cadourilor, paradele, colindatorii din casa in casa, mesele de sarbatoare si procesiunile religioase au radacinile departe in timp, de la mesopotamieni. Multe din aceste traditii au inceput cu celebrarea mesopotamiana a Anului Nou.Mesopotamienii credeau in existenta mai multor zei si a celui care-i conducea - Marduk. In fiecare an, la sosirea iernii se credea ca Marduk purta razboi cu fortele raului, si avea nevoie de sustinatori - mesopotamienii serbind astfel Zagmuk, pentru ultimele 12 zile ale anului. Regele mesopotamian trebuia sa jure credinta zeului Marduk si sa moara pina la sfirsitul anului, alaturindu-se astfel zeului si oferindu-i ajutor ca sa cistige razboiul. In haine regesti era insa imbracat un criminal de rind si sacrificat in locul regelui.
Persienii si Babilonienii aveau o sarbatoare asemanatoare, numita Sacaea, aceasta incluzind si o parte in care rolurile erau inversate: sclavii deveneau stapini, iar acestia sclavi. Primii europeni credeau in spirite, vrajitoare, stafii si spiridusi. Cind se apropia Solstitiul de iarna, cu nopti lungi si zile scurte, oamenii se temeau ca Soarele nu se va mai intoarce si tineau serbari si ritualuri inchinate acestuia, implorindu-l sa revina.
In Scandinavia, pe timpul iernii, Soarele disparea pentru multe zile. Dupa 35 de zile cercetasi erau trimisi in munti sa vada cind va apare acesta, iar la aflarea vestilor bune se sarbatoarea Yuletide, cu ruguri uriase aprinse si uneori cu crengile copacilor impodobite cu mere, care sa le reaminteasca de revenirea primaverii si a verii.
Grecii antici aveau o sarbatoare similara cu Zagmuk/Sacaea inchinata zeului Kronos care purta razboi cu Zeus si Titanii lui.
Romanii isi sarbatoreau pe zeul Saturn, sarbatoarea se numea Saturnalia si tinea de la mijlocul lunii Decembrie pina pe 1 Ianuarie. Sarbatoarea includea carnavaluri pe strazi, mese festive, vizite la prieteni si schimburi de cadouri aducatoare de noroc. Romanii isi impodobeau casele cu ghirlande din laur si brad in care aprindeau lumanari, iar stapanii si sclavii isi inversau rolurile.
Saturnalia romanilor era o sarbatoare a bucuriei, dar crestinii au considerat-o paganism pentru ca onora un zeu pagin. Primii crestini au vrut ca nasterea Pruncului Isus sa fie o sarbatoarea religioasa solemna, nu una plina de excese, pagana, precum Saturnalia.
Pe masura ce crestinismul cistiga teritoriu, biserica era alarmata de faptul ca cei convertiti continuau sa serbeze Saturnalia. Desi initial a incercat sa interzica aceasta sarbatoare pagana, biserica a decis ca aceasta sa fie schimbata si inchinata nasterii Pruncului Sfant, fiul lui Dumnezeu.
Unele surse sustin ca sarbatoarea Craciunului a aparut ca o competitie a sarbatorii pagane Saturnalia in luna Decembrie. Ziua de 25 Decembrie nu era sfanta doar pentru romani, dar si pentru persieni, a caror religie - mithraism era la competitie cu crestinismul.
Pina la urma insa, biserica crestina a reusit sa preia entuziasmul, luminile si cadourile de la Saturnalia pentru sarbatoarea Craciunului.
Ziua in care s-a nascut pruncul Isus nu se stie cu precizie. Desi era sarbatorita pina in anul 98 AD, din 137 AD, din ordinul cardinalului Romei a devenit sarbatoare solemna. Din 350 AD s-a decis ca aceasta sarbatoare sa aiba loc pe 25 Decembrie.
Povestea nasterii Pruncului Sfant
In vremea Imperiului Roman condus de imparatul Cezar Augustus, si a Israelului guvernat de regele Irod, in Nazareth traia un timplar pe nume Iosif si o tinara virgina Maria, care avea sa-i devina mai tarziu sotie. Maria ii povesti intr-o zi lui Josif ca a fost vizitata de un inger ce i-a spus ca ea este cea aleasa sa dea nastere Fiului lui Dumnezeu, pe care avea sa-l numeasca Isus. Intr-o zi imparatul a trimis instiintare ca toti oamenii sa se reintoarca in orasul natal pentru a fi inregistrati pentru o noua taxa. Desi Maria era insarcinata si statea sa nasca, a parasit impreuna cu Iosif Nazareth si s-au indreptat spre orasul Bethlehem. Calatoria a durat multe zile si se puteau odihni doar noaptea. Cind au ajuns in Bethlehem era deja noapte, iar hanurile erau ocupate de calatori veniti din toate colturile tarii, pentru inregistrare. Unul dintre hangii insa, vazind ca Maria statea sa nasca i-a sfatuit sa innopteze in una din cavernele sapate in dealurile din apropiere, in care ciobanii poposeau cu vacile si oile. Iosif si Maria au plecat spre acele dealuri si au gasit o iesle intr-una din aceste caverne.�Josif a curatat-o si a intins pat din fin proaspat, iar dintr-o troaca�curatata si umpluta cu fin a facut un patut. Noaptea urmatoare Maria a nascut un fiu pe care l-a numit Isus, asa cum ii spusese ingerul.
In noaptea in care s-a nascut Isus, o stea mare a aparut deasupra Bethlehemului, vizibila de la departare. Ciobanii ce se ingrijeau de turmele de oi in cimp s-au speriat si au vrut sa o ia la fuga cind un inger le-a aparut deodata in fata ochilor. Dar acesta le-a spus:� Nu va temeti: caci va aduc o veste buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astazi in cetatea lui David, vi s'a nascut un Mantuitor, care este Hristos, Domnul. Iata semnul, dupa care-L veti cunoste: veti gasi un prunc infasat in scutece si culcat intr-o iesle.
Si deodata cerul s-a umplut de ingeri laudand pe Dumnezeu si zicind: Slava lui Dumnezeu in locurile prea inalte, si pace pe pamint intre oamenii placuti Lui. Dupa plecarea ingerilor, ciobanii s-au indreptat spre Bethlehem si l-au gasit pe pruncul Isus caruia i s-au inchinat.
La rasarit de Ierusalim traiau trei regi (crai): Caspar - regele Tarsusului, Melchior - liderul Arabiei si Balthazar - regele Etiopiei, iar cind fiecare a vazut steaua stralucitoare deasupra Bethlehemului a plecat spre ea. Oamenii cred ca cei trei Crai de la Rasarit au calatorit 12 zile dupa nasterea lui Isus, calauziti de steaua stralucitoare, si au ajuns in Bethlehem in cea de a 12-a noapte, cunoscuta si sub numele de Epifania. Aflandu-l pe Isus in iesle, cei trei Crai i s-au inchinat si i-au pus in fata daruri: aur, tamiie si mir. Dupa o noapte petrecuta in caverna s-au reintors in propria tara sa dea de veste de nasterea Mantuitorului.
Astazi familii din toata lumea sarbatoresc nasterea lui Isus Cristos pe 25 Decembrie, dar in multe tari sarbatoarea incepe inainte de ziua de Craciun si se incheie abia in cea de a 12-a noapte.
Mos Craciun este o figura legendara, patronul traditional al Craciunului in multe state ale lumii, cel care aduce cadouri copiilor.
Imaginea sa populara este bazata pe traditii si obiceiuri legate de Sfantul Nicolae, sfant de origine crestina, care a trait in cel de al IV-lea secol.
Europenii sint cei care l-au adus pe Sfantul Nicolae in America, in secolul al XV-lea. In timpul primei sale expeditii, Columbus a numit unul din porturile din Haiti, Sfantul Nicolae; iar spaniolii i-au zis localitatii cunoscuta mai tirziu ca Jackson (Florida), Bacul Sfantului Nicolae.
Olandezii emigrati in America la inceputul secolului XVII si-au adus cu ei si pe Sfantul Nicolae, statuia acestuia aflandu-se la prora vasului, purtind o palarie boruri mari si o pipa lunga, olandeza. Sinter Klaas olandez a devenit repede Santa Claus (Mos Craciun) pentru majoritatea americanilor. Orasul fondat de olandezi, New Amsterdam, urma sa devina in secolul XVIII binecunoscutul New York, dar, in acest timp, mitul Sfantului Nicolae incepea sa se piarda, nereusind niciodata sa revina la forma initiala, cunoscuta inca din secolul VI.
Sosit in America, Sfantul Nicolae s-a transformat dintr-un cardinal intr-un spiridus vesel. Prima poveste despre acest sfant ce calatoreste intr-o caleasca si aduce cadouri copiilor apare in cartea comica a lui Washington Irving, Istoria New York-ului, in 1809. Odata cu aparitia cartii O vizita a Sfantului Nicolae a lui Clement Clarke Moore in 1823, a aparut si descrierea noului Sfant Nicolae American: un spiridus dolofan si vesel, care coboara pe hornul casei si zboara in sania lui trasa de opt reni cunoscuti ca Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder and Blitzen.
Influenta presei americane a inlocuit treptat atributiile morale ale Sfantului Nicolae cu caracterul generos al lui Santa Claus (Mos Craciun). In 1860, Thomas Nast il deseneaza pe noul Santa Claus pentru revista Harper's Weekly. De-a lungul anilor, infatisarea lui Santa Claus s-a tot schimbat, el fiind imbracat in culori diverse ca: negru, verde sau albastru, avand cizme largi, pantaloni in dungi, sau vesta cu nasturi mari si stralucitori, cu sau fara blanita de vulpe.
Imaginea definitiva a noului Santa Claus a devenit cunoscuta odata cu reclama creeata de Haddon Sundblum pentru compania Coca-Cola in anul 1931. Santa era imbracat in costum de culoare rosie cu blanita alba pe margini, cizme negre si o caciula rosie, pufoasa.
Se spune ca Santa Claus traieste impreuna cu sotia sa la Polul Nord, unde tot timpul anului construieste jucarii, ajutat de spiridusi. Acolo el primeste scrisori de la copii, cu ceea ce-si doresc ca daruri de Craciun. In Ajunul Craciunului, Santa Claus isi incarca sania cu jucarii si zboara cu sania trasa de cei opt reni, oprindu-se la casa fiecarui copil; coboara pe hornul casei si lasa cadourile, si cind are timp maninca prajiturele si bea lapte, lasate special pentru el de copii.
In lume, Santa Claus este cunoscut sub diferite nume:
•Mos Craciun - Romania
•Christkind - Austria
•Noel, Sfantul Nicolae, Christkind sau Pete cel Negru - Belgia si Olanda
•Papa Noel - Brazilia
•Julinisse - Danemarca
•Parintele Craciunului - Anglia
•Batranul Craciun - Finlanda
•Pere Noel sau le Petit - Franta
•Kriss Kringle, Christkind sau Sfantul Nicolae - Germania
•Befana - Italia
•Mos Kurohsu - Japonia
•Trei Crai - Mexic si Spania
•Omul Stea sau Oamenii Intelepti - Polonia
•Basbouschka - Rusia.
Sursa: http://www.parinti.com Foto:http://copilarim.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu