Spanac, broccoli, mango sau avocado sunt câteva dintre legumele şi
fructele mai rar agreate de copii. Din experienţele părinţilor, lista
poate fi mult mai lungă. Psihologul Cristina Drăgulin oferă câteva sfaturi şi trucuri pentru a-i determina pe copii să încerce mai multe feluri de mâncare.
Fii calm. Totul începe cu răbdare. Nu te enerva dacă prichindelul nu
mănâncă o legumă sau un fruct. Nu îi reproşa nimic, nu-i spune că „ai
muncit mult” pentru a găti mâncarea sau „ce ar da alţii să aibă ce are
el în farfurie!”. Nu insista să mănânce dacă el refuză mâncarea. Spune-i
că vei aştepta să i se facă foame şi atunci vei fi alături de el să îi
dai să mănânce.
Cunoaşte-ţi copilul. Trebuie să ştii care sunt preferinţele culinare
ale copilului tău. Ce îi place să mănânce? Ce gusturi preferă (dulce,
dulce- crişor, dulce-amar etc.) şi în ce combinaţii? Care este ritmul
lui biologic în privinţa hranei – i se face foame mai rar sau mai des?
Încă de la începutul diversificării, când introduci treptat legumele şi
fructele în alimentaţia copilului, poţi afla multe răspunsuri.
Fii creativ! Încearcă tot felul de combinaţii.
Amestecă legume/fructe agreate de copil cu cele care îi plac mai puţin,
în cantitate mai mică (nu pe cele care intră în categoria
alimentelor refuzate total). Apoi, combină legumele/fructele care îi
plac foarte mult cu unele pe care le-a refuzat, în cantităţi foarte
mici. În toate cazurile, trebuie să domine gustul celor plăcute de
copil!
Renunţă la combinaţiile pe care le refuză. Nu minţi
copilul. Spune-i mereu ce are în farfurie, indiferent de vârstă (încă
de când începi diversificarea). Poţi inventa poveşti cu legume şi fructe
pentru a sublinia rolul lor pentru organism. Şi atunci când îi pui în
mâncare legume/fructe mai puţin agreate, spune-i acest lucru, chiar dacă
uneori asta înseamnă că nu va mânca. Se va întâmpla ceva mult mai
important: va avea încredere deplină în tine!
Respectă-ţi copilul. Gusturile copilului trebuie cunoscute şi
respectate. Rolul tău de părinte este de a-l ghida, nu de a impune. Tu
eşti cel care îi face cunoscute numeroasele posibilităţi; în plus,
trebuie să-i respecţi dreptul de a alege. Dacă ai o atitudine calmă, de
respect şi toleranţă, copilul o va prelua şi, treptat, în loc să refuze
cu încăpăţânare orice mâncare ce conţine legume sau fructe care nu-i
plac, va deveni în timp disponibil să guste, ştiind că nu va fi obligat
să mănânce dacă nu vrea. Responsabilitatea părinţilor nu este să ofere
de toate şi să îmbuibe copiii cu mâncare pentru că „aşa trebuie” (căci
nu trebuie!), ci rolul lor este să înveţe copilul să aibă o
relaţie sănătoasă cu hrana, să o cunoască şi să fie dispus
să-şi diversifice experienţele culinare, să se simtă relaxat în
timpul mesei, să ştie să aleagă dintre ce e sănătos şi ceea ce
este nesănătos.
Pentru biblioteca ta
Mâncarea face parte din identitatea noastră individuală şi
socialculturală, nu este doar un mijloc de supravieţuire, este un mod de
a ne defini ca personalităţi unice. Este strâns legată de stima de
sine, de imaginea propriei corporalităţi, de relaţiile sociale ale unei
persoane. Despre acest subiect, şi despre multe altele, poţi citi în
cele două volume ale cărţii „Puncte de cotitură”, de T. Berry Brazelton,
pe care le găseşti în magazinul online PsihoShop.ro.
Sursa: www.goodfood.ro ; foto:http://prieteniicopiilor.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu